Microbuzul care mă ducea de la aeroport spre hotel a oprit în drum să ia copii care veneau de la şcoală şi femei cu plase grele venind de la piaţă. Toţi se cunoşteau şi vorbeau între ei. În acel moment am ştiut că o să-mi placă în Ciprul de Nord. Gestul şoferului mi-a dat de înţeles cât de ospitalieri sunt cei de aici.

Am înţeles că domneşte armonia şi că nu ştiu să facă frumos în faţa turiştilor doar de dragul afacerilor. Ei fac frumos pentru că e în natura lor. Izolaţi de istoria recentă şi ducându-şi existenţa într-o capsulă a timpului, locuitorii nordului insulei ştiu să vă facă bine-veniţi în mijlocul lor. Hoteluri de lux, plaje nesfârşite, biserici şi mănăstiri unde minuni încă se întâmplă, ruine antice, măgăruşi sălbatici şi broaşte ţestoase, o bucătărie unde ingredientele naturale au întâietate şi o mare cum nu aţi mai văzut: limpede, curată, sălbatică. Şi multă linişte. Nimeni nu vă invadează intimitatea, pe plajă sunt câte locuri libere vreţi, siturile antice şi monumentele de arhitectură nu colcăie de turişti, iar la îngheţată nu e coadă. Pentru a vizita tot ce nordul insulei Afroditei are de oferit e nevoie de cel puţin o lună. Dar cum vacanţa este mai scurtă, alegeţi ce vreţi să vedeţi acum, iar restul lăsaţi pe data viitoare! Pentru că va exista o dată viitoare. E promisiunea noastră.

Kyrenia (Girne) - deşi este punctul cel mai fierbinte al ţării în ceea ce priveşte turismul, Kyrenia încă e un orăşel liniştit, cu străduţe pietruite, cu un castel şi un port vechi desprins parcă din fotografii. Shopping la buticuri cochete sau în mini-bazarul din apropierea portului, seri la restaurant cu panorama mării în faţă şi cu darul ei în farfurie, cafele turceşti la terase sub umbrele sau ore în şir petrecute la Castel, vizitând muzeul epavelor, pe cel de icoane sau de artă populară - acestea sunt atracţiile de aici. Şi arhitectura colonială. Şi pli