Asta era versiunea firoscoasă a titlului ales pentru conferinţa întru care am fost onorat de Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi, vineri, 18 martie. Pentru afiş însă, am ales un cîrlig oleacă mai frivol – „Muzele scriitorului român“ – dar cu lipici, judecînd după sutele de suflete prezente în „aula magna“.
Adevărul e că optasem pentru acest subiect dată fiind programarea iniţială a întîlnirii pe 7 sau 8 martie, cînd trebuia să inaugurăm Librăria Humanitas din Iaşi. Lansînd acolo Cărţile care ne-au făcut oameni şi vorbind la Universitate despre femeile din viaţa şi opera scriitorului român tocmai în oraşul Veronicăi Micle – la un pas de Chiriţa, Cezara şi Adela, de Olguţa, Monica, Irinuca, ori de Lily Teodoreanu, Profira Sadoveanu şi Tescanii Marucăi – asta mi s-a părut ceva nespus de dulce sufletului. Cum firitisirea celei de-a 15-a librării Humanitas a fost amînată din raţiuni şantieriste, am rămas nu doar cu nostalgia „zilei femeii“, ci şi cu fişele făcute cale de cîteva zile, storcîndu-mi amintirile de lectură şi umblînd prin istorii şi dicţionare după minunatele noastre doamne literare.
DE ACELASI AUTOR Dezminţire Pe Mitică l-a ucis miticismul Şir de plecări Caragiale expresionist, cuminte şi coregrafic Acum cîţiva ani, provocat să fac la iuţeală o carte care să compună un chip plauzibil, mîndru şi atrăgător al Ideii româneşti, am optat pentru şase tipuri (trei categorii) de feminitate exemplară. Trei castelane (Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu) dotate din plin cu farmec, senzualism, dibăcie diplomaticească şi cultul voluptăţii, două ţărănci fabuloase prin tăria martiriului asumat la modul biblic în cruzimile bolşevismului (Aniţa Nandriş-Cudla şi Elisabeta Rizea) şi acea sublimă efigie spirituală a umilinţei, care a fost Alice Voinescu, îşi reuneau virtuţile într-o antologie de texte memorialistice intitulată De la coroana
