Controversă la nivel înalt între Paris, Washington şi Londra în privinţa înarmării rebelilor libieni. În faţa neputinţei combatanţilor de a avansa spre capitala Tripoli, occidentalii evocă pe tonuri divergente ipoteza livrării de arme rebelilor. Chestiunea înarmării rebelilor libieni s-a pus pentru prima dată la conferinţa "grupului de contact" reunit marţi la Londra.
Ea s-a dezvoltat miercuri şi riscă să continue atâta vreme cât operaţiunile militare se prelungesc pe teren. Riscul este fireşte de a fragiliza coaliţia anti-Gadafi, cu o coeziune deja destul de precară.
Chestiunea înarmării rebelilor libieni s-a pus pentru prima dată la conferinţa "grupului de contact" reunit marţi la Londra. Ea s-a dezvoltat miercuri şi riscă să continue atâta vreme cât operaţiunile militare se prelungesc pe teren. Riscul este fireşte de a fragiliza coaliţia anti-Gadafi, cu o coeziune deja destul de precară.
Preşedintele Barack Obama, Hillary Clinton şi omologul francez al secretarei de stat americane, Alain Juppé, nu au exclus eventualitaeta de a trimite arme rebelilor. Apoi a venit însă rândul secretarului general NATO să se opună acestei ipoteze în timp ce ministrul francez al apărării Gérard Longuet afirmă că "această chestiune nu-i pe ordinea de zi".
Chestiune sensibilă aşadar şi care divizează, ea nefiind este adevărat prevăzută dar nici interzisă în rezoluţia ONU care a permis declanşarea operaţiunilor militare din Libia. "Embargoul pe arme impus ţàrii nu se aplică decât taberei lui Gadafi", s-au grăbit să precizeze neconvingători unii participanţi la atacuri.
Ideea de a-i înarma pe rebeli se pune în măsura în care coaliţia nu a prevăzut să trimită trupe la sol. Ori, pentru a-l răsturna pe liderul de la Tripoli, adversarii săi trebuie să aibă cu ce. Insurecţia dă pentru moment rateuri, sau mai bine zis terenul câştigat azi, îl cedează mâine.
