Protejarea patrimoniului naţional al României ar trebui să fie responsabilitatea Parlamentului European, iar felul în care sunt încălcate legile în România „ar merita“ să intre sub incidenţa unui nou Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), de genul celui impus României după aderarea la UE pe capitolul Justiţie.
Este propunerea asociaţiilor pentru protejarea patrimoniului naţional care au participat la Bruxelles la o audiere publică a europarlamentarului Monica Macovei şi care au criticat dur înlocuirea arhitecturii vechi a Bucureştiului cu clădiri odioase, numind-o „Holocaustul Oprescu".
Demolările din bucureşti, inspectate de UE?
Asociaţiile speră să poată convinge UE să impună legi supranaţionale prin Mecanismul de Cooperare şi Verficare. Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei PrDoMo, încearcă să determine Bruxelles-ul să introducă monitorizarea pentru protejarea patrimoniului în cadrul MCV. „Noi ne referim aici la corupţia locală. Deci, am putea introduce această idee în monitorizarea postaderare a României", a spus Wring.
Judecând după ritmul rapid în care se demolează clădiri de pe bulevarde principale, „două treimi din ce este Bucureştiul astăzi nu va mai rămâne în picioare în următorii 20 de ani", a spus eurodeputatul Theodor Stolojan. „Protecţia patrimoniului ar trebui să fie reglementată prin norme europene, pentru că avem o imagine şi o istorie colectivă," a spus Pierre Housieaux, preşedinte al organizaţiei Paris Historique, unul dintre salvatorii cartierului Le Marrais din Paris.
„Cred că membrii PE ar putea ruga Comisia să inspecteze care este situaţia în statele membre când vine vorba de demolări. Trebuie să fim mai activi în interesul patrimoniului nostru pe toată suprafaţa UE," a spus, la dezbatere, europarlamentarul maghiar Kinga Gál.
