Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis joi sa mentina rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an si sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută. Potrivit unor surse apropiate Bancii Centrale, asta inseamna circa un miliard de euro lasati suplimentar in piata. Potrivit documentului, institutia condusa de Mugur Isarescu va monitoriza în continuare cu vigilenţă evoluţiile interne şi internaţionale, astfel încât să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
Argumentele deciziei BNR: nevoia de bani a Finantelor, stimularea economiei sau consecinta incheierii acordului de la Viena
"Exista trei argumente care probabil ca stau in spatele deciziei BNR. Primul e legat de faptul ca Ministerul Finantelor Publice are nevoie de bani. Daca acesta este motivul, eu sunt ingrijorat. Si asta pentru ca inseamna ca MFP nu a reusit sa atraga de pe piata externa banii de care avea nevoie- semn ca Romania nu e interesanta din aceasta privinta", explica pentru HotNews economistul sef al ING Bank, Nicolaie Chidesciuc. Potrivit acestuia, banca pe care o reprezinta se astepta la o reducere, nu mai devreme insa de luna iulie.
"Al doilea motiv este legat de stimularea economiei, dar cred ca si aceasta varianta este nu tocmai potrivita pentru ca incurajeaza creditarea in valuta, lucru care nu lipseste Romaniei in acest moment. Nu este de dorit acest lucru, mai ales ca riscul valutar al Romaniei a crescut nu numai pe segmentul privat, ci si pe cel guvernamental. In acest moment Statul are mai multa datorie in valuta decat in lei, iar riscul valutar pentru tara in ansamblu e ste semnificativ. Nimeni si nimic nu poate exclude deprecierea puternica a leului la un mome
