Mişcarea de revoltă din Magreb şi din ţările arabe a eclipsat în ultimul timp un alt conflict pe care îl urmăreşte îndeaproape Franţa, cel din Coasta de Fildeş. Acolo există doi preşedinţi într-o singură ţară: unul care a pierdut alegerile, dar dispunea de ajutorul armatei şi altul care le-a câştigat, dar nu dispunea decât de ajutorul moral al comunităţii internaţionale.
Omul care nu voia să plece de la putere se numeşte Laurent Gbagbo, iar acum, constrâns de ofensiva armată a rivalului său, Alassane Ouattara cere încetarea focului şi deschiderea unor negocieri sub egida Uniunii Africane.
Ouattara, în plină ofensivă, ajutat de fapt de o mişcare rebelă pornită din nordul ţării este practic în situaţia de a-l asedia pe Laurent Gbagbo în capitala sa, Abidjan.
Asistăm oarecum la un scenariu de tip libian, cu un preşedinte care nu mai controlează decât Capitala, ceea ce nu înseamnă că situaţia nu trezeşte nelinişte pe plan internaţional.
Capitala Coastei de Fildeş numără cinci milioane de locuitori, iar eventualitatea unor lupte sângeroase la Abidjan este una de natură să provoace numeroase victime în rândurile populaţiei.
Numeroase apeluri au fost lansate în ultimul timp în direcţia lui Laurent Gbagbo, pentru a ceda locul fără violenţă. Papa Benedict al XVI-lea a anunţat că a trimis un emisar al Vaticanului, pentru a propovădui pacea în această ţară. S-ar părea însă că dictatorii nu cunosc decât limbajul forţei. Rebelii care îl sprijină pe preşedintele legitim Ouattara erau miercuri la doar 40 de kilometri de Abidjan şi după toate probabilităţile, Capitala va fi teatrul unor lupte de stradă.
Mişcarea de revoltă din Magreb şi din ţările arabe a eclipsat în ultimul timp un alt conflict pe care îl urmăreşte îndeaproape Franţa, cel din Coasta de Fildeş. Acolo există doi preşedinţi într-o singură ţară: unul care a pierdut alegerile, d
