"30 de etaje în Bucureşti sunt de preferat unei construcţii cu 15 etaje. Căci felul cum se resimte cutremurul la Bucureşti afectează în general construcţiile de 8 - 15 etaje", a declarat pentru gândul Dragoş Marcu, inginer de structuri
Dacă locuiţi la bloc în Bucureşti şi vreţi să ştiţi sigur că nu vă va cădea în cap la "marele cutremur", puteţi consulta noile hărţi de hazard seismic publicate recent de profesorul Mărmureanu, după care puteţi chema un inginer de structuri, să vă "traducă" datele din hărţi. "Un inginer de structuri vă poate explica proiectul construcţiei, dar nu orice inginer. Este nevoie de cineva cu reputaţie, bun specialist, fără pată şi cu moralitate impecabilă", a declarat pentru gândul cunoscutul arhitect Alexandru Beldiman. Aceasta ar fi cea mai ieftină metodă. Cea mai sigură cale, însă, costă. "Se poate face un studiu de hazard seismic local, adaptat exact locului respectiv. Asta costă chiar şi 15 sau 20.000 de euro, dar se poate şi mai puţin", ne-a explicat Dragoş Marcu, inginer de structuri.
Aşadar, dacă locuiţi în Pantelimon sau în Fundeni, perioada de vibraţie a pământului este de 1, 65 secunde, iar acceleraţia este de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, adică aici pământul se cutremură cel mai mult.Asta nu înseamnă neapărat că aceasta este cea mai periculoasă zonă, ci că aici clădirile trebuie construite într-un anume fel. Şi la Măgurele, la Facultatea de Fizică, la Bolintinu din Vale şi la Ciorogârla terenul se cutremură tot cu 300 cm pe secundă la pătrat, dar perioada de vibraţie a pământului este mai mică, de 1, 50 de secunde.
O acceleraţie mare (290 cm pe secundă la pătrat) mai există şi în Otopeni, Pipera şi Periş.
Pământul se cutremură mai puţin (280 de cm pe secundă) în centru, la Armenească, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, Academia Română, Muzeul de Istorie, Facultatea de Geologie, Curt
