Problema relatiei dintre filosofie si femeie a fost abordata rar si cu multa precautie. Nu pricep de ce. Daca au filosofat mai putin, femeile au fost, in schimb, dintotdeauna niste adevarate Muze pentru domnii filosofi. De exemplu, nevasta lui Socrate, guraliva Xantipa, e deja vestita. Nu se poate redacta o istorie serioasa a filosofiei grecesti fara ea. As adauga faptul ca femeile au constituit mereu auditoriul cel mai inteligent al barbatilor. Multe tratate de filosofie au fost scrise pentru doamne si printese. A ramas celebra regina Christina a Suediei, care l-a invitat pe Descartes la curtea ei si l-a convins sa scrie un tratat despre pasiunile omenesti. As vorbi acum despre un anume ginditor francez. Rostul paragrafului, veti vedea, are directa legatura cu femeile. Asadar, ma refer la Frederic Pages, licentiat in Filosofie si unul din condeiele redutabile de la "Canard enchainé" (o vestita publicatie satirica din Hexagon), unde interviurile lui mai degraba imaginare au avut mereu un enorm succes. Numitul Pages a publicat mai multe cartulii neconformiste si spirituale, in care formatia lui academica si umorul se amesteca intr-un chip simpatic. Dupa Descartes si cinepa (azi s-ar spune Descartes si iarba): De ce sa te muti in Olanda? (in original e Descartes et le cannabis: Pourquoi partir en Hollande? Éditions Fayard, "Mille et une Nuits", 1996), si Viata sexuala a lui Immanuel Kant (La vie sexuelle d'Emmanuel Kant, 1999; volumul e semnat cu pseudonimul Jean-Baptiste Botul, "filosof oral", si a fost tradus si la noi), Frederic Pages a publicat la Editions Fayard, "Mille et une Nuits", in 2007, o cartulie provocatoare si amuzanta, de 80 de pagini, intitulata A filosofa sau arta de a lua piuitul femeilor (Philosopher ou l'art de clouer le bec aux femmes), a aparut sub semnatura lui. Constatind faptul ca in istoria metafizicii sint prea putine femei, Pages se pornest