Prin urmare, se poate! Toţi cei care şi-au permis să ia peste picior echipa naţională trebuie să-şi fi muşcat limba după superba victorie obţinută de tricolori în faţa arţăgoasei echipe a Luxemburgului. Toţi detractorii au putut vedea o echipă a României puternic mobilizată, capabilă să întoarcă rezultatul în faţa oricărui adversar. Pentru că, s-a văzut şi marţi seară, formaţia din Ducat a venit la Piatra Neamţ croită să alerge şi să se apere cum poate ea mai bine. Maeştrii defensivei au fost îngenuncheaţi de cei 14 băieţi îmbrăcaţi în roşu, caractere puternice, prin al căror sânge a curs în mod evident patriotismul ce lipseşte ziariştilor ori suporterilor, care şi-au permis să scandeze „Demisia” la 0-1. România a dovedit o adevărată stare de spirit şi a învins din nou într-un meci oficial după doar un an şi cinci luni, ultima victimă fiind tot un adversar de calibru, şi tot la Piatra Neamţ, şi tot un 3-1, cu Feroe! Ceea ce nu e deloc puţin. Să nu uităm că tot aici, pe tărâmul fermecat al lui Pinalti, bravii noştri jucători au mai smuls un 1-1 în faţa puternicei formaţii a Albaniei, care, întâmplător, are mai multe puncte decât noi în această grupă de calificare!
Despre echipă ce-am putea zice? Doar cuvinte de laudă. Să remontezi un 0-1 în faţa Luxemburgului nu stă la îndemâna oricui. Am asistat la un joc încântător, cu faze luminoase, în care s-a evidenţiat briliantul nostru neşlefuit, bunul nostru de cel mai mare preţ, Adrian Mutu. Au fost suficiente două momente de genială inspiraţie, astfel că problema învingătorului nu s-a mai pus. Nu trebuie ignorat ajutorul divin venit de la acest uriaş talent neînţeles, viitorul lider al echipei naţionale pe care se bat deja marile forţe ale fotbalului european, Gabriel Torje. „Putem să învingem Luxemburgul”, declara micuţul dinamovist înainte de meci. Şi iată că vorbele lui au avut acoperire în fapte!
Nu pu
