Dispută politică în cadrul unei dezbateri de la Bruxelles pentru protejarea patrimoniului național: Theodor Stolojan susține demolarea clădirilor din perspectiva dezvoltării economice, iar fostul ministru al culturii Theodor Paleologu spune că, dacă este adevărat că două treimi din București va dispărea, "să nu-l mai votăm pe Oprescu".

În cadrul audierii publice oranizate de europarlamentarul Monica Macovei miercuri (30 martie) în Parlamentul European, mai mulți reprezentați ai asociațiilor de protejare a patrimoniului, arhitecți și politicieni s-au confruntat pentru a găsi un echilibru între protejarea clădirilor și dezvoltarea orașelor.

Centrele economice, cu precădență capitale au început să devină centre de dezvoltare masivă în Europa, iar dezoltarea economică se reflectă, în cele mai multe cazuri, în arhitectura orașelor.

Bucureștiul, susține europarlamentarul Theodor Stolojan, este unul dintre aceste centre care polarizează creșterea economică în România. Judecând după ritmul rapid în care se demolează clădiri de pe bulevarde principale, "două treimi din ce este Bucureștiul astăzi nu va mai rămâne în picioare în următorii 20 de ani", susține Stolojan. "Nu eu am făcut această constatare, ea este viața viitoare a Bucureștiului".

Echilibru delicat

Capitală europeană în curs de dezvoltare, de absorbție a noi fonduri, de investiții și presiuni pentru crearea mai multor locuri de muncă, Bucureștiul a început să sufoce în aceeași zonă și clădiri istorice, și blocuri de sticlă ale multinaționalelor.

"Între a opri dezvoltarea și a demola obiective ale patrimoniului național trebuie să existe un echilibru foarte delicat", a mai spus Stolojan. "Clădirile de pe Aurel Vlaicu nu mai au nici un viitor. Aceste transformări sunt mai puternice decât orice ministru și deocamdată nu avem un plan urbanistic în care să spunem clar ce vrem să păstr