Aversiunea fata de autoritate prezenta in fiecare individ intr-o anumita masura este direct proportionala cu puterea autoritatii. Cei subjugati unei dictaturi vor avea o aversiune mai mare fata de stat decat cei ce traiesc sub o democratie directa. Acelasi principiu se aplica la locul de munca unde autoritatea este
seful. Acest articol va explora atat cauza aparitiei cat si efectele transmise de sefului autohton, acest leviatan inspaimantator neagreat de nimeni, propunand o alternativa ce va avea un impact pozitiv atat asupra evolutiei acestuia cat si cea a subalternilor.
Douglas McGregor, fost profesor de management la MIT, a propus cu peste jumatate de secol in urma doua viziuni distincte asupra fiintelor omenesti: una in mare parte negativa, numita teoria X, si una in mare parte pozitiva, numita teoria Y. In functie de cum se comporta managerul cu subalternii, el se va incadra in una din cele doua categorii. Conform teoriei X, managerul este ferm convins ca angajatul are o aversiune innascuta fata de munca si trebuie directionat sau chiar fortat s-o faca. Conform teoriei Y, managerul considera ca anagajatul priveste munca ca pe un element ce vine de la sine ca si odihna sau distractia, si in consecinta el este capabil sa invate sa isi asume raspundere si chiar sa caute mai multa responsabilitate.
Cum majoritatea fostelor membre ale blocului sovietic sufera de acelasi sindrom al slujbelor monotone si prost platite, nu este de mirare ca angajatul de rand nu da dovada de prea mult interes si entuziasm. Acest lucru in consecinta ii determina pe mai toti managerii romani sa se incadreze in teoria X, convingandu-i ca singurul mediu in care se poate face treaba cu adevarat este unul extrem de autoritar si adesea inflexibil. Majoritatea firmelor romane au o ierarhie prestabilita care deleaga o autoritate nemarginita sefului, limitand in acelasi timp a