„...call it a network, call it a tribe, call it a family. Whatever you call it, whoever you are, you need one“, spunea Jane Howard, o frază care-mi vine în minte de fiecare dată când particip la un congres medical. Sunt destul de în vârstă ca să ştiu că pentru un medic familia îşi depăşeşte structura tradiţională şi că din ea fac parte cei de la care am învăţat, cei pe care i-am educat şi cei care ne sunt colaboratori şi parteneri la patul bolnavului, în laborator şi în cercetare. (...)

„...call it a network, call it a tribe, call it a family. Whatever you call it, whoever you are, you need one“, spunea Jane Howard, o frază care-mi vine în minte de fiecare dată când particip la un congres medical. Sunt destul de în vârstă ca să ştiu că pentru un medic familia îşi depăşeşte structura tradiţională şi că din ea fac parte cei de la care am învăţat, cei pe care i-am educat şi cei care ne sunt colaboratori şi parteneri la patul bolnavului, în laborator şi în cercetare. Ne-am descoperit repede în avionul care mă ducea de la Zürich la Viena, la Congresul Asociaţiei Europene de Psihiatrie: o privire care înţelege, un salut discret, o complicitate subînţeleasă a oamenilor care se îndreaptă către aceeaşi ţintă. Iar odată ajuns, senzaţia că e mult de ascultat şi de spus şi că timpul va trece prea repede. Timp în care trebuia neapărat inclusă expoziţia de la Albertina a grupului Der Blaue Reiter, înfiinţat de Kandinsky, în 1911, împreună cu Klee, Marc şi Kubin. Măcar pentru a înţelege mai bine de ce, după Kandinsky, albastrul e culoarea spiritualităţii şitrezeşte în noi dorinţa de cunoaştere a eternităţii. Congresul s-a desfăşurat între 12 şi 15 martie a.c. şi a inclus, pe lângă multe simpozioane şi ateliere, 176 de comunicări orale (de 15 minute fiecare) şi 1.376 de prezentări poster. Dintre acestea din urmă, 120 au fost selecţionate pentru sesiuni