În cadrul unei reuniuni desfăşurate recent, experţii Societăţii de Boli Infecţioase din SUA au ajuns la concluzia că antiviralele nu au fost utilizate pe scară largă în timpul pandemiei H1N1 din 2009, aflăm din Buletinul de actualităţi săptămânale al INCDMI „Cantacuzino“ nr. 6/2011. (...)

În cadrul unei reuniuni desfăşurate recent, experţii Societăţii de Boli Infecţioase din SUA au ajuns la concluzia că antiviralele nu au fost utilizate pe scară largă în timpul pandemiei H1N1 din 2009, aflăm din Buletinul de actualităţi săpt� Publicitate �mânale al INCDMI „Cantacuzino“ nr. 6/2011. Printre cauzele care au condus la această situaţie: răspunsurile fals pozitive furnizate de testele rapide de diagnostic, dificultăţile în derularea studiilor clinice în timpul pandemiei, renunţarea – fără explicaţii plauzibile – la antivirale în profilaxie chiar şi la persoanele cu risc crescut, erorile în planificarea stocurilor şi distribuţia antiviralelor, teama de instalare a rezistenţei, menţinerea stocurilor în aşteptarea cazurilor severe, precum şi recomandarea expresă de a folosi antivirale doar la persoanele cu risc crescut, privându-i astfel de tratament pe mulţi pacienţi fără risc, care au făcut totuşi complicaţii sau au avut o evoluţie severă a bolii. Toate acestea au făcut, potrivit prof. dr. Arnold Monto, de la Universitatea din Michigan, ca la nivel global folosirea antiviralelor să fie la un nivel redus în raport cu ratele de atac, ratele de complicaţii şi numărul de decese. În opinia specialiştilor de la CDC, utilizarea antiviralelor este o chestiune de judecată clinică, ce evidenţiază valoarea tratamentului indiferent de caz, cu condiţia să fie aplicat precoce. Alte subtitluri: Urmează H2N2?

În cadrul unei reuniuni desfăşurate recent, experţii Societăţii de Boli Infecţioase din SUA au ajuns la concluzia că antiviralele nu a