O frumoasă, elegantă şi mustoasă carte-album le este oferită cititorilor care chiar mai au stare pentru a percepe bucuria sosirii primăverii; cei care au o anume stare de graţie pentru magnoliile înflorite de pe bulevardul Dacia sau din strada Dragoş Vodă (unde vom descoperi cea mai cea magnolie din întregul Bucureşti) sau pentru cireşii înfloriţi pe model japonez, te miri unde, prin diverse mahalale, în grădini şi parcuri mai simandicoase, precum grădina amenajată de G.M. Cantacuzino, la cererea Prinţesei Martha Bibescu, în fabulosul palat brâncovenesc de la Mogoşoaia. Sau la Kyoto, sau la Bothanical Garden din NYC – 3.000 de cireşi donaţi de statul japonez Statelor Unite –, sau la Washington. Primăvara e frumoasă pe orice fel de meridian, dacă avem şi cu ce s-o mai simţim. Unor astfel de cititori, cu simţurile în veşnică alertă şi cu ochiul minţii racordat la memoria afectivă a trecutului, arhitectul Bogdan Andrei Fezi le oferă volumulBucureştiul european (Editura Curtea veche, 2010). Rezultat al unei reale cercetări bine armate sub raport teoretic – cum vă sună proiectul de cercetare „Micul Paris. Modelul francez şi european. Trecut şi perspective în arhitectură şi urbanism“? –, avem la îndemînă mult mai mult. O reverie prin istorie, dar şi soluţii clare şi limpezi pentru viitor. Autorul – încă tînăr, dacă e să tragem concluzii din context –, şcolit la Bucureşti şi perfecţionat prin Marea Britanie şi Franţa, unde obţine şi un doctorat, este în prezent şef de lucrări la „Ion Mincu“. Spaţiul nu ne îngăduie să glosăm pe marginea activităţii cu totul meritorii a lui Bogdan Andrei Fezi şi nici să prezentăm, în detaliu, comentariile şi ideile cu care sînt însoţite numeroasele fotografii-reproduceri. Cu mult parfum istoric, cu numeroase poveşti legate de un oraş în care diverse stiluri s-au îmbinat, mai mult sau mai puţin armonios. Eclectic în orice caz, ge