Slujbă de pomenire la Putna închinată românilor care, la 1 aprilie 1941 au fost împuşcaţi de trupele sovietice pentru că voiau să vină în Patria mamă.
Slujba de la Mănăstirea Putna va avea loc vineri şi va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor la troiţa închinată memoriei masacrului care a avut loc la Fântâna Albă, Katynul românesc
Parastasul va fi urmată de sfinţirea troiţei, care a fost ridicată de Departamentul pentru românii de pretutindeni al Guvernului României. După cum a declarat părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, evenimentul are loc la 70 de ani de la masacrul care s-a făcut împotriva celor câtorva mii de români bucovineni.
În 1940, România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de circa trei milioane de oameni, ca urmare a ultimatumului din iunie al Moscovei. Imediat ce armata şi administraţia româneşti au fost evacuate, Armata Roşie şi NKVD au pus stăpânire pe teritoriul Basarabiei.
Rapiditatea evenimentelor a luat prin surprindere multe familii, având membri pe ambele maluri ale Prutului. Mii de români au încercat să treacă noua graniţă pentru a se reuni cu familiile lor dar şi cu ţara lor. Mulţi sunt seceraţi de focurile de armă. Mulţi sunt prinşi şi întemniţaţi.
La începutul anului 1941, securitatea sovietică NKVD a lansat zvonul că e permisă trecerea graniţei spre România. La 1 aprilie 1941, în Duminica Paştilor, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului (Pătrăuţii de Sus şi de Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni), purtând un steag alb în frunte şi icoane, prapuri şi cruci de cetină a format o coloană paşnică de circa 3000 de persoane şi s-a îndreptat spre noua graniţă. La 3 kilometri de frontieră, lângă satul Fântâna Albă, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Coloana a ignorat somaţia.
“Oameni
