BNR a ales alternativa de a elibera valută pentru bănci prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru a da un impuls economiei, în condiţiile în care accelerarea inflaţiei nu mai lasă loc acum pentru o reducere a dobânzii-cheie la lei.
Din mai anul trecut BNR a "îngheţat" dobânda-cheie la leu la 6,25% pe an.
"Vedem decizia BNR ca pe o încercare de a sprijini creşterea economică pe fondul acumulării unor presiuni inflaţioniste care limitează posibilitatea reducerii dobânzii-cheie", spune Eugen Sinca, analist în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală.
Inflaţia anuală a accelerat la 7,6% în februarie, pe fondul scumpirii alimentelor şi carburanţilor, iar analiştii au ajuns deja să considere că BNR va rata ţinta de inflaţie şi în 2011. BNR estima în februarie că inflaţia va încetini la 3,7% la sfârşitul anului, apropiindu-se de ţinta formală de 3%.
Precedenta reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută data din noiembrie 2009, când Consiliul de Administraţie al BNR s-a reunit într-o şedinţă extraordinară. Atunci, BNR a eliberat băncilor valută pentru a permite Trezoreriei să vândă obligaţiuni.
"Prin aceste decizii sunt avute în vedere conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi de redresare pe baze sănătoase a economiei", notează reprezentanţii BNR în comunicatul emis după şedinţa de ieri a Consiliului de Administraţie.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD, a doua mare bancă locală după active, consideră că BNR a încercat să dea un mesaj pozitiv.
"Din nefericire, pe partea de dobândă este dificil deoarece, pe de o parte presiunile inflaţioniste ar justifica o creştere a ratei de dobândă la lei. Pe de altă parte, natura nemonetară, ci, dimpotrivă, fiscală a presiunilor inflaţioniste ar deteriora până la anulare o încercare de corecţie/combatere a acestora prin instr
