Dacă soia modificată genetic produsă în România nu ar mai reprezenta un business important pentru marii producători americani din domeniu, alte culturi, ca porumbul sau sfecla de zahăr, ar putea avea o miză mult mai mare, potrivit directorului executiv al Asociaţiei AgroBiotechRom, Nicolae Hristea. Pentru acestea ar exista potenţial de dezvoltare şi o piaţă de desfacere pentru companiile americane, spune Hristea, fost director în Ministerul Agriculturii. Acest lucru ar putea justifica demersurile americane de a folosi România drept cap de pod pentru cultivarea de OMG în Europa, după cum reiese dintr-o serie de telegrame WikiLeaks pe această temă, publicate de Adevărul.

La nivelul UE, Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Italia au interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic, iar Bulgaria a impus condiţii atât de stricte încât nici în ţara vecină nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810.

În schimb, Guvernul român a depus recent la UE o poziţie care susţine OMG şi în care arată că nimeni din ţară nu a avut de suferit în perioada în care se cultiva soia modificată genetic.

„Noi, europenii, interzicem o tehnologie nouă. Fermierul român, care putea să producă pentru Europa, acum trebuie să importe", în condiţiile în care preţul alimentelor creşte, spune directorul AgroBiotechRom, asociaţie care are printre fondatori principalii producători la nivel mondial, Monsanto şi Pioneer.

Reţeaua Monsanto din România

Influenta companie americană Monsanto a încercat, în repetate rânduri, să se folosească de oamenii de afaceri Culiţă Tărâţă şi Ioan Niculae, dar şi să penetreze cercul unor oficiali, pentru a le susţine interesele atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles.

Reprezentanţii filialei Monsanto, cu sediul în Ilfov, au organizat vara trecută o vizită la Bruxelles, prin care încercau să arate că încă un stat membru al UE, R