Patrimoniul Bucureştiului se află în pericol, din cauza noilor proiecte de urbanism ale Primăriei Capitalei, cred mai multe organizaţii neguvernamentale. Ele au căutat un sprijin la Bruxelles, în aceste zile.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Strada Cobălcescu numărul 60, Strada Buzeşti numărul 89, Strada Berzei numărul 89 şi Strada Berzei numărul 32: iată câteva dintre adresele caselor care au fost sau vor fi demolate în Bucureşti.

Un ajutor din partea UE ar fi binevenit pentru cele cinci ONG-uri care încearcă acum să salveze de la distrugere şi demolare mai multe clădiri bucureştene.

UE nu le poate ajuta ca atare, întrucât urbanismul este o competenţă strict naţională şi chiar strict regională, dar mici gesturi se pot face.

Organizaţia franceză "Paris Historique", care în anii '60 reuşea să salveze cartierul Le Marais va adresa Parlamentului European o petiţie. Organizaţia cere ca Parlamentul să aibă drept de veto privind demolarea unor clădiri făcând parte din patrimoniu.

Problema de faţă cu care se confruntă Bucureştiul este întâlnită de fapt în multe alte oraşe europene.

Paris Historique, la a cărei cauză se vor ralia şi organizaţiile româneşti cere ca legile naţionale ale patrimoniului să devină o lege europeană, suprastatală.

Aceasta ar prelua puterea autorităţilor locale în materie de gestiune a ceea ce se poate numi "memoria colectivă".

Apoi, "Primăria Capitalei este coruptă", spun aceste organizaţii. Conflicte de interese apar aici, iar demolările continuă, în ciuda unor hotărâri judecătoreşti privind suspendarea lor.

Şerban Sturzda, directorul fundaţiei Pro Patrimonio explica în 30 martie la dezbaterea organizată de euro-deputatul Monica Macovei la Parlamentul European: "Membri ai Comisiei Urbanistice a Primăriei îşi atribuie contracte de milioane de euro din banii Primărie