În 1888, o mână de copii a învins stihiile mării, la bordul întâiului bric. Corabia aruncată pe coastele Bosforului l-a făcut pe sultanul Abdul Hamid să plătească el reparaţiile.

AVENTURILE CELEI MAI FRUMOASE NAVE ROMÂNEŞTI. Peste o sută de promoţii de cadeţi de marină au învăţat meserie, şi-au clădit caracterul şi personalitatea la bordul celor două corăbii cu acelaşi nume care au purtat pavilionul naţional în principalele porturi ale Europei şi ale Lumii Noi. Fabuloasa istorie a navelor-şcoală Mircea începe în vara anului 1882 când, din docurile şantierului londonez Thames Iron Works, era lansat la apă predecesorul actualei nave-şcoală a Marinei Române, adevăratul bric Mircea.

Considerat atunci una dintre cele mai frumoase corăbii, bricul Mircea a instruit primele generaţii ale şcolii de marină româneşti, până în 1939, când a fost înlocuit de tizul său mai tânăr. Noului velier i s-a spus tot bric, "in memoriam". În realitate, e o navă mai mare, de tip "barc", cu trei catarge. Despre ele şi voiajele lor s-au scris cărţi şi s-au publicat mii de articole. Puţini au relatat despre groaznicele încercări prin care au trecut cele două "Lebede ale Mării Negre".

Vecin cu Regele Ferdinand

Furtunile epocale din 1888, în Marea Neagră, 1965 în "Cimitirul Navelor", din Golful Biscaya şi ’76 lângă coastele Algeriei. Doi bătrâni lupi de mare, amiralul Petre Zamfir şi maistrul-timonier Vasile Munteanu, povestesc astăzi evenimentele care le-au marcat viaţa. Acum, la 72 de ani, bătrânul Mircea îşi leagănă şăgalnic copastiile la cheul său din dana militară a Portului Constanţa. E încadrat cu duioşie, de noile "vedete" ale Marinei Militare: fregatele Regina Maria şi Regele Ferdinand.

PRIMA ÎNCERCARE

Sotir Zincu, omul care a salvat bricul Mircea cu un topor

Pe 18 mai 1888, bricul Mircea, construit integra