România poate hrăni 80 de milioane de oameni, însă realitatea este cea a pârloagelor şi a producţiilor slabe. Prin iniţiativă, afacerile agricole ar exploda.

Cornetu şi Mihăileşti sunt două localităţi aflate la maximum 30 km de Bucureşti, prima în judeţul Ilfov, a doua în Giurgiu. Cu aproape 6.000 de hectare de pământ agricol, ar trebui să fie privilegiate de apropierea de Capitală. Totuşi, oamenii de aici au învăţat să nu trăiască din agricultură.

Cinci mii de hectare de pământ agricol. Cu atât figurează Mihăileştiul, potrivit datelor din Registrul Agricol. Cum Bucureştiul e la doi paşi, legumele nici n-ar apuca să se aşeze bine în lădiţe că ar ajunge pe tarabe, proaspete. Dacă ai fi un străin, cu gândul acesta ai poposi aici.

Agricultorii, "măturaţi" de pe pieţe

Pe străduţele desprinse din drumul european vezi tot felul de maşini străine, care te fac din nou să te gândeşti la bunăstare. "Au vândut terenuri şi şi-au luat maşini", explică misterul Nicolae Popa, un bărbat care stă în chirie în Mihăileşti. Tot el povesteşte despre un puştan de 19 ani care şi-a luat BMW după ce a vândut un petic de 1.000 mp unui tip care şi-a făcut vilă. "Şi, după doi ani, şi-a pus GPL, că bani de benzină de unde?", încheie omul.

Gheorghe Predescu stă într-o casă de la marginea drumului european. E o casă bătrânească. Cândva, vindea zarzavaturi şi legume. Culmea, se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu. "Mergeam în piaţă la Matache, la Obor. Mai întâi cu ceapă şi salată verde, vindeam pe unde apucam. După aia, vara, cu legume", îşi aminteşte omul. Acum, tocmai curăţă un păr de crengile în plus. Un gutui aşteaptă în grădină, la rând. A renunţat la grădinăritul pentru profit prin 1992. "Au pus cămătarii mâna pe pieţe. Pentru noi, ăştia mici, să vinzi angro e muncă degeaba", arată omul cum a fost "măturat" de pe piaţă. E mulţumit că face