Neculai Constantin Munteanu nu are nevoie de nici o introducere. Cand m-a rugat sa ii „gazduiesc” un text despre cazul Grosan am acceptat cu toata placerea. Din cate am inteles, NCM mai pregateste doua “episoade”, unul despre Breban si altul despre Emil Hurezeanu. A consemnat pentru dumneavoastra, Alin Fumurescu.
CAZUL IOAN GROSAN: A FOST SAU NU A FOST ?
Motto:
Te rog, te rog, te rog – citeste si reciteste analiza lui Agopian din Catavencu. Esti sigur ca ai citit ceea ce ai citit?
Florin Iaru
… rahatul e asa de mare, ca nu mai stii in ce parte sa NU te uiti.
Dorin Tudoran
Da, am citit, am recitit, am citit, am recitit, am citit, am recitit… cum m-a rugat Florin Iaru. Dar nu doar pe Stefan Agopian. I-am citit/recitit pe Nicolae Manolescu, pe Mihai Pelin („Operatiunea Melita si Eterul, istoria Europei libere prin documente de Securitate” si „Cartea Alba a Securitatii, Istorii literare si artistice”), pe Dorin Tudoran („Eu, fiul lor”, plus blogul lui), „Romania Literara”, numerele 9 si 10, mi-am consultat fisele (intr-o vreme am cumparat toate cartile cu dosare si documente de la Securitate si am reusit sa fac oarecum potretul robot al emisarului securitatii trimis sa scaneze exilul in general, Europa libera in special). Si am mai citit toate interviurile si declaratiile lui Ioan Grosan, date la cald, indata dupa deconspirarea lui, dar si altele mai vechi, risipite in presa vremii post decembriste. Ah, am mai citit si cartea „Cum sa devii informator al securitatii fara sa stii, in zece lectii”. Glumesc. Cartea asta nu exista. Dar exista alta despre modalitatile de recrutare din care se pot deduce si tipuri sumare, dar diverse de informatori.
Si, da, am stat de vorba si cu Emil Hurezeanu!
Din cauza unui tufis, Agopian nu vede padurea de fapte
Nu, demonstratia lui Stefan Agopian nu m-a convins. Are in ea ceva din in
