Potrivit cotidianului britanic The Guardian, forţele loiale preşedintelui ivorian Laurent Gbagbo au reuşit să reziste trei zile unui asalt asupra capitalei economice, Abidjan. Luptele au alimentat teama de prelungire a stării conflictuale şi pierderi usturătoare. Mii de oameni s-au baricadat în locuinţe, pentru a scăpa de tirurile cu armament greu.Aceştia au nevoie urgentă de mâncare, apă şi ajutor medical, notează publicaţia britanică. Jaful este în floare în contextul în care impunerea legii este imposibilă, iar pe străzi singura lege este anarhia.

În cinci zile forţele rebele care doresc să-l impună la putere pe Alassane Ouattara, câştigătorul alegerilor din luna noiembrie, au cucerit aproape 80 la sută din Coasta de Fildeş, înainte de a intra în Abidjan şi să încercuiască reşedinţa şi palatul prezidenţial.

Preşedintele Gbagbo nu pare să uşureze eforturile rebelilor. Circa 2.500 de gărzi republicane şi ceea ce a mai rămas din armată nu renunţă să-l protejeze pe Gbagbo. Urmând modelul Gaddafi în materie de sfidare, acesta a transmis, prin intermediul consilierului său din Europa, Toussaint Alain, că rămâne la reşedinţa prezidenţială, "la fel ca Sarkozy la Elysée şi Obama la Casa Albă."

Prim-secretarul de stat al Marii Britanii, William Hague, a condamnat crimele comise în statul vest-african, cerându-i preşedintelui să renunţe la putere pentru a opri vărsările de sânge.

Pentru ce se luptă ivorienii

Coasta de Fildeş, ţară situată în vestul Africii, în vecinătatea Liberiei, Guineei, Mali, Burkina Faso şi Ganei, este o fostă colonie franceză, relativ prosperă sub conducerea preşedintelui fondator, Félix Houphouët-Boigny.

După decesul acestuia, în 1993, economia ivoriană a luat-o în jos, ducând la o lovitură de stat, urmată de alegeri măsluite în care Laurent Gbagbo a ieşit învingător. Relaţiile cu nordul majoritar musulman s-au înăsp