„Adevărul“ continuă dezvăluirile despre ce s-a întâmplat, de fapt, în decembrie 1989, în România. După succesul înregistrat cu „Sfârşitul Ceauşeştilor“ şi serialele „Misterele Revoluţiei“ şi „Secretele Mineriadei“, „Adevărul“ şi-a asumat un nou proiect de amploare.

În 2010, între 1 martie şi 8 mai, „Adevărul" a susţinut, în 64 de episoade, un serial intitulat „Misterele Revoluţiei". Multe dintre întrebările despre decembrie 1989 şi-au găsit atunci răspunsul. Tot multe au rămas nerostite. Un an mai târziu, „Adevărul" e pregătit pentru o nouă rundă de dezvăluiri. Serialul „Misterele Revoluţiei" reîncepe astăzi şi îşi propune să ajungă departe.

Reporterii angrenaţi în acest maraton jurnalistic, ei înşişi tineri, ar fi preferat, desigur, o Revoluţie de Catifea, dar, în decembrie 1989, în România, a curs sânge pe străzi şi au murit oameni înainte de vreme. Neavând de ales, pentru a ajunge la esenţa jurnalismului - faptele -, un anotimp încheiat au urmat calea clasică: pre-documentare, muncă de teren, zile şi, uneori, nopţi de interviuri, au adunat mărturii şi fotografii; mii de file din dosare şi cărţi şi-au pierdut secretele.

Minciunile primordiale

Metodologia folosită la această continuare a serialului „Misterele Revoluţiei" pleacă de la acest adevăr statistic, dar nu elementar: dintre cei 1.116 de morţi ai Revoluţiei, 957 au fost ucişi după fuga cuplului Ceauşescu. Cum şi de ce? Diversiunea teroristă propagată de Televiziune, interesul grupării „emanaţilor" grupaţi în jurul lui Ion Iliescu de a nu pierde puterea, amestecul agenţilor străini - şi de la Est, şi de la Vest - sacrificiul Timişoarei pentru libertate - toate acestea au fost, deja, îndelung explicate.

La întrebarea „De ce?", unele răspunsuri se ştiau. „Adevărul" a aflat şi „Cum?". Cum s-a murit la Constanţa, la Buzău, la Brăila, la Braşov, la Giurgiu, la Craiova,