Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu a demarat un proiect zonal care a transformat problema deşeurilor într-o adevărată afacere. Flexibilitatea şi rapiditatea absorbţiei fondurilor norvegiene le-a permis autorităţilor de la Mediaş să facă bani din gunoaie şi să dezvolte activităţi economice cu potenţial.

În iulie 2009, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Sibiu a demarat proiectul „Parteneriat pentru un mediu curat, reducerea deşeurilor şi dezvoltare durabilă în regiunea 7 Centru", a cărui implementare se va încheia la sfârşitul acestei luni. Bugetul total se ridică la 2,4 milioane de euro, din care 83% este finanţare externă nerambursabilă, prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Creştere economică şi Dezvoltare Durabilă în România.

Restul banilor (17%) sunt cofinanţare asigurată de Ministerul Mediului, de Primăria Mediaş şi de cea a oraşului Sălişte. Proiectul constă într-un sistem de compostare individuală a deşeurilor biodegradabile în oraşul Mediaş, în achiziţionarea unei instalaţii mobile pentru tratarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări şi a unui sistem de colectare a deşeurilor periculoase.

În anii trecuţi, munţii de resturi menajere din Mediaş erau adunaţi în timpul unor campanii organizate de Primărie, cu ajutorul Cluburilor Sportive sau al unor ONG-uri. Zona are multe clădiri în ruină, de la locuinţe părăsite la hale industriale sau foste clădiri CAP. De altfel, autorităţile de la Mediaş spun că „trebuie reconstruit tot". Proiectul demarat de ARPM Sibiu scoate bani din „potenţialul demolator" al zonei şi, în acelaşi timp, rezolvă problema gunoaielor şi a deşeurilor periculoase.

Partea nevăzută a proiectului implementat la Mediaş este că reuşeşte să antreneze pe orizontală alte beneficii economice: noi locuri de muncă, dezvoltarea unor domenii de expertiză în constucţii, instru