\"Organismele modificate genetic nu sunt otrăvuri, sunt cele mai studiate şi sigure produse care ajung în mediu sau pe piaţă. Sunt strict reglementate şi nu ajung în consum decât dacă sunt sigure. Nu există nicio asemănare cu E-urile, care se adaugă în alimente cu alt scop\", a explicat prof. univ. dr. Marcela Badea, de la Institutul de Biochimie din cadrul Academiei Române, la chat-ul evz.ro Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

Organismele modificate genetic au făcut obiectul multor controverse în rândul ecologiştilor şi ONG-urilor. Studiile care arătaseră că aceste organisme produc malformaţii grave, alterează mediul şi distrug ecosistemul, sunt însă permanent contestate de marii producători şi de oamenii de ştiinţă.

Dacă americanii se declară fani înrăiţi ai OMG, Uniunea Europeană a interzis cultivarea plantelor modificate genetic şi a impus reguli stricte în comercializarea acestor produse. Continuă însă să importe OMG, astfel că din totalul importurilor de soia, 20% reprezintă soia modificată genetic. Potrivit legii, alimentele care conţin organisme modificate genetic trebuie etichetate distinct.

"UE are o politică restrictivă în privinţa cultivarii OMG. În schimb, aprobă importul în vederea procesării şi utilizării ca furaje sau alimente. Importurile sunt facute din ţările mari cultivatoare de OMG: SUA, Brazilia, Argentina. În al doilea rând, în UE sunt puţine ţări care au condiţii de cultură favorabile soiei. România face parte dintre ţările cu condiţii favorabile. Deci, UE este interesată să importe soia. Fără milioanele de tone importate, industra producatorilor de carne ar da faliment", a explicat biologul Marcela Badea la chatul evz.ro.

"Nu au nicio legătură cu E-urile"

Organismele modificate genetic sunt plante, microorgansime sau animale cărora le-au fost transferate gene prin tehnici de inginerie genetică.