Reprezentanţii societăţii civile civile s-au întâlnit, luni, cu oficialii Primăriei municipiului Alba Iulia, pentru a discuta despre controversatul Parc Custozza.

Evenimentul s-a desfăşurat la cabinetul avocatului Radu Octavian (reprezentantul celor aproximativ 6.000 de semnatari ai petiţiei pentru păstrarea copacilor în Parcul Custozza), unde au fost prezenţi, din partea Primăriei, viceprimarul Ioan Bogăţan şi arhitectul Hedviga Călin. Asociaţia “Alba Verde” a fost reprezentată de arhitectul Marius Barbieri. Au mai participat şi doi liceeni albaiulieni şi politicianul Florin Roman.

Filosofii pe marginea subiectului Parcul Custozza

Discuţiile purtate de cei prezenţi au fost fundamentate pe ce reprezintă pentru fiecare “memoria Parcului Custozza”. Dacă, pentru tineri, parcul are o notă romantică, este văzut ca locul în care “au învăţat să meargă pentru prima dată cu bicicleta” sau unde “s-au jucat toată copilăria cu prietenii”, pentru adulţi, parcul este mai mult decât o sursă de amintiri. Spre exemplu, pentru avocatul Radu Octavian, acest scuar reprezintă trei lucruri: arbori verzi, umbră şi linişte; aspecte de care doreşte ca Primăria să ţină cont, în amenajarea zonei.

Pe de altă parte, arhitectul Hedviga Călin susţine că acest parc are o memorie istorică mai mare de 150 de ani. Parcul a fost, iniţial, o piaţă unde se făcea comerţ cu amănuntul. Abia după instalarea armatei în zonă (după 1890), a fost construit cazinoul ofiţerilor (actuala Sală a Unirii) şi cazărmile (actualul Muzeu al Unirii), perioadă în care s-au plantat copacii din Parcul Custozza, pentru a servi ca loc de agrement destinat ofiţerilor.

Pe de altă parte, mai intervine şi moştenirea istorică lăsată de romani, aflată sub acest parc, care constituie un obiectiv prea important pentru arheologi, ca să fie tratat cu superficialitate.

Propuneri venite din partea s