BNR a decis păstrarea dobânzii de referinţă la nivelul de 6,25%, într-o decizie aşteptată, oferind însă pieţei şi o surpriză: scăderea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele denominate în valută, de la 25%, la 20%. Eliberarea către băncile comerciale a aproximativ 1 miliard de euro ar avea rolul de a stimula creditarea, însă pe componenta sa în valută.

“Creditarea în valută, aparent mai ieftină datorită dobânzilor ataşate – mai mici decât la creditele în moneda naţională – comportă însă riscuri pentru cei care obţin venituri în altă monedă decât cea în care trebuie să ramburseze creditul. Leul trece acum printr-o perioadă bună, dar rămâne de văzut dacă în următorii doi-trei ani nu îl aşteaptă şi vremuri mai grele. E imposibil de prevăzut. Atunci când Leul scade în faţa Euro, ratele devin mai dificil de rambursat. Încurajarea creditării în euro în acest moment poate însemna riscuri sporite pe termen lung”, a precizat Victor Safta, directorul general X-Trade Brokers, într-un comunicat de presă.

Pe termen scurt, decizia Băncii Centrale pare cea mai corectă: scăderea dobânzii la lei ar fi însemnat un pericol în privinţa inflaţiei, care ameninţă să depăşească din nou, anul acesta, ţinta de 3% plus un punct procentual. În acelaşi timp, dobânzi în scădere ar fi reprezentat un semnal negativ pentru cei care au mizat pe cumpărarea de lei, ducând astfel la deprecierea cursului de schimb, anihilând în mare parte câştigul recent al leului. Un leu mai puternic diminuează costul produselor de import şi al serviciilor denominate în lei, reducând presiunile inflaţioniste. BNR vizează astfel oferirea unui impuls economiei reale, fără a accelera riscul inflaţiei.

Leul a pierdut 1,2% faţă de săptămâna trecută, corectându-se după aprecierile agresive anterioare. Piaţa nu a reuşit să se apropie de minimul important de la 4,0375, generând un nivel de supor