Românii cheltuie cea mai mare parte a banilor pentru mâncare şi utilităţi. Aproape trei sferturi din venituri sunt alocate acestor cheltuieli, în timp ce pentru distracţie şi educaţie sunt alocate mai puţin de şase procente din totalul veniturilor.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au consumat în trimestrul IV al anului trecut 40,8% din consumul gospodăriilor. Alte 20,6% din venituri se duc pe cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili). Pentru transport se mai cheltuie alte 5,9% din venituri, iar pentru comunicaţii 4,8%.

Pentru activităţi recreative şi educative, românii nu prea au avut bani, astfel încât cele mai mici cheltuieli au fost alocate pentru recreere şi cultură (3,9%), hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2010, în medie, de 2.114 lei lunar pe gospodărie (730 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,6% din nivelul veniturilor totale. Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (0,8%).

Nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este cu 405 lei mai mare în mediul urban faţă de rural, cheltuielile pentru consumul alimentar sunt mai mari cu numai 34 lei în mediul urban faţă de cel rural. Aceasta derivă din faptul că, în mediul rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.