Constantin Iordache, fost comandant al Marinei Militare, priveşte cu detaşare vărsarea de sânge din judeţul Constanţa. Adevărul” a desluşit modul în care au murit 29 de oameni în judeţul de la malul mării, unde scafandrii au fost confundaţi cu teroriştii, iar militari beţi au tras la întâmplare.
În timpul Revoluţiei de la Constanţa au murit 29 de oameni, iar alţi 88 au fost răniţi. Cauzele acestei statistici tragice se cam ştiu şi cine vrea să le recunoască le recunoaşte. Nu, n-au existat terorişti care au tras în oameni sau care au creat diversiuni, n-au existat nici forţe de represiune şi nici jertfe pentru libertate.
La Constanţa au existat Armata Română, aflată într-o stare deplorabilă, câteva subunităţi de gărzi patriotice, diversiuni radio-electronice şi o mulţime de zvonuri venite de la cetăţenii care se uitau prea mult la televizor şi mai ales cele venite pe cale oficială, de la Bucureşti. Cam asta a fost, şi a fost de-ajuns pentru declanşarea a zeci de situaţii haotice, în care s-a tras ca la nuntă şi s-a murit ca la război. Toate cele 29 de victime de la Constanţa au murit din gloanţe trase de militari sau membri ai gărzilor patriotice.
Începând din seara de 22 decembrie, Armata a ieşit din unităţi pentru a asigura ordinea pe străzi şi paza celor mai importante obiective din oraş. Până atunci nu se auzise niciun foc de armă în Constanţa. A doua zi, pe 23 decembrie, au început să apară incidentele cu morţi şi răniţi.
Zeci de ţinte pe radare
La Gara de călători CFR au fost dispuşi, încă din seara de 22 decembrie, militari de la UM 02192 Constanţa şi de la UM 01239 Topraisar, fără a exista însă o comunicare clară între cele două efective. Colonelul Remus Macovei era, în 1989, comandantul dispozitivului de la Topraisar. Astăzi colonel în rezervă, Macovei îşi aminteşte: „Pe 23 decembrie, în jurul orei 16.00, am
