Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) arată cât de eficiente sunt autorităţile locale la capitolul serviciilor publice. Acesta relevă că în Cluj există puţini metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, pierderi de apă şi căldură, dar şi suntem buni platnici ai taxelor şi impozitelor locale.
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a realizat un studiu cu privire la managementul serviciilor publice în municipiile din România. Studiul a urmărit relaţia costuri- eficienţă. Acesta se referă la modul în care au fost asigurate serviciile de apă şi canalizare, salubrizare, termoficare, administrarea spaţiilor verzi, iluminatul public, transportul local, administrarea străzilor sau nivelul taxelor şi impozitelor locale. IPP a analizat eficienţa serviciilor publice locale precum şi a politicilor fiscale locale în perioada 2008-2009.
Potrivit studiului, la Cluj-Napoca pierderile de energie termică au fost de 30% în 2009, în creştere cu trei procente faţă de anul anterior şi cu un procent peste media naţională. Cele mai mari pierderi, de 52% au fost înregistrate, în 2009, la Deva.
În acelaşi timp, Cluj-Napoca a oferit, per total oraş, o subvenţie la plata gigacaloriei de 179.000 de lei (media a fost de 130.000 de lei), fiind printre cele mai generoase autorităţi locale din acest punct de vedere. Cea mai mare subvenţie a gigacaloriei a fost asigurată la Alba Iulia (383.000 de lei).
La capitolul pierderi de apă pe reţea, Clujul stă, însă mult mai prost. Pierderile de apă pe 2009 au fost de 55,2%, în creştere cu aproape opt procente faţă de anul anterior.
Românii nu colectează selectiv
Media naţională a ponderii deşeurilor colectate selectiv în anul 2009 a fost de doar 3,6%. Majoritatea municipiilor reşedinţă de judeţ (25 de municipii şi 2 sectoare ale Capitalei) se situează sub media naţională. Există câteva munic
