Sora ei geamănă şi vitregă în acelaşi timp, Antena 3, o concurează cu succes în efortul de a nu mai lăsa nicio urmă de speranţă celor care caută în televiziunile de ştiri surse corecte de informare. Antena 3 mai are un singur lucru în plus - bani. Dar bani a avut şi Realitatea, ceea ce nu i-a garantat succesul sau supravieţuirea.

Distorsionarea crasă a realităţii pe care cele două televiziuni o practică se sprijină pe două picioare: subiectele şi invitaţii. Între ele atârnă, precum sabia lui Damocles, interesele patronilor.

Subiectele sunt doar trei, în fiecare zi, la orice oră din zi şi din noapte: Băsescu e dictator, Boc e incompetent, PDL fură. Teoria zice că un mesaj, cu cât e mai simplu, cu atât e mai eficient. Dar cred că diriguitorii celor două posturi au citit doar primul capitol al cărţilor despre comunicare. În următoarele ar fi găsit informaţii utile despre conceptele de redundanţă, suprasaturare şi respingere. Dacă ar fi răsfoit şi cărţi de comunicare comercială, ar fi putut afla din studii de caz foarte bine documentate că firmele se feresc să facă prea multă reclamă produselor lor. Pentru că, dacă se insistă cu difuzarea aceleiaşi reclame peste un punct critic de frecvenţă, consumatorii, în loc să mai fie atraşi de spotul publicitar, încep să fie iritaţi de el şi sfârşesc prin a nu mai vrea să audă nici de reclamă, nici de brandul promovat.

Din perspectiva asta, atacurile obsesional-patologice la adresa inamicilor politici au sfârşit prin a nu mai putea crea niciun fel de sprijinitori. Niciun român nu e preocupat în fiecare zi, dimineaţa, la prânz şi seara, de Băsescu, Boc şi PDL. Probabil ei au reuşit să enerveze foarte multă lume, dar cu toţii mai avem şi alte probleme, ne mai preocupă şi alte subiecte, am vrea să mai auzim şi despre altceva. Deşi pare greu de crezut pentru corifeii televizaţi, există viaţă şi după tripleta politic