Un studiu din anii ’80, rămas secret până de curând, arată că în subsolurile judeţului se găsesc resurse care ar putea aduce profituri de miliarde de dolari. Înainte de Revoluţie, în Botoşani a fost realizat experimental, din nisipul cuarţos, un cristal foarte fin. În zonă mai există zăcăminte neexploatate de gips şi ape minerale.
Geologii regimului comunist au descoperit în anii '80, în localitatea botoşăneană Ivăncăuţi, comuna Păltiniş, cel mai mare zăcământ de gips din România şi al patrulea ca importanţă din Europa. Studiile făcute atunci au arătat că materialul este de o puritate nemaîntâlnită, fiind singurul din ţară ne-radioactiv, proprietate extrem de rară. Chiar şi exploatat intensiv, zăcământul ar acoperi necesarul României timp de o sută de ani.
Printre geologii care au lucrat atunci în cercetare s-a aflat şi inginerul Sorin Grindei, în prezent consilier al prefectului judeţului Botoşani. „A fost una dintre cele mai importante descoperiri ale vremii. Stratul de gips are o grosime cuprinsă între 20 şi 40 de metri şi este de o calitate unică. Zăcământul este compact, pe o suprafaţă foarte mare. Este întins şi pe teritoriile Republicii Moldova şi ale Ucrainei. Ei îl exploatează, noi însă nu", a spus doctorul inginer Sorin Grindei.
Mai citiţi:
Specialist în geologie: „Extragerea nisipului cuarţos este scumpă“
Investiţie de 80 de milioane de dolari
Nicolae Ceauşescu a fost convins de cercetătorii geologi să investească 80 de milioane de dolari în industria de exploatare şi prelucrare a zăcământului de gips de la Ivăncăuţi. La 1 decembrie 1989 a fost semnat şi un decret prezidenţial în acest sens, urmând ca din 1990 să înceapă construirea unor combinate mari în nordul judeţului.
„Trebuia extinsă calea ferată spre Darabani şi apoi Săveni, urma să se deschidă o exploatare minieră de suprafaţă, o fabri
