Bucureştiul şi Sofia au aderat la Pactul Euro-plus şi vor să adopte euro în anii următori, Budapesta şi Praga se mai gândesc.
Aderarea la zona euro nu mai trezeşte interesul noilor state membre ale Uniunii, precum în anii de dinaintea crizei. În mod surprinzător, România şi Bulgaria, ţări profund afectate de criză şi cei mai săraci membri ai Uniunii, se numără printre entuziaşti.
Articol realizat în colaborare cu Presseurop.
Cei mai optimişti rămân balticii. Estonia deja a aderat la 1 ianuarie 2011, în plină criză a monedei unice. Vecinele Letonia şi Lituania şi-au propus, oficial, să adere la începutul lui 2014.
Acelaşi an este luat ca reper şi de Bulgaria, potrivit premierului Borissov. Aceasta,deşi criza greacă a făcut ca entuziasmul vecinilor de la Sud de Dunăre faţă de moneda unică să mai scadă. România, unul dintre puţinele state membre care încă nu a ieşit oficial din recesiune, şi-a propus ca ţintă anul 2015 .
Polonia - ţara din centrul şi estul Europei care a rezistat cel mai bine crizei - nu este prea grăbită să accepte moneda euro, deşi premierul Donald Tusk a promis că moneda unică va înlocui deja zlotul în 2012. Potrivit unui reprezentant al Ministerului de Finanţe, aceasta nu ar trebui să se întâmple înainte de 2015, scrie ziarul polonez "Rzeczpospolita".
Ungaria: poate în 2020
Scepticismul domină la Budapesta şi Praga. Guvernul ungar speră că noua sa constituţie, a cărei redactare va fi finalizată în luna aprilie, va include un articol care să stabilească denumirea monedei sale, şi aceea să fie forintul.
"Ţara noastră nu este încă pregătită pentru adoptarea euro. Înainte de 2020, este chiar imposibil de imaginat", afirmă prim-ministrul Viktor Orbán, citat de"Rzeczpospolita" . "Este necesar ca Ungaria să apere forintul, deoarece în această monedă ea îşi semnează toate contractele economice", a mai spus prem
