Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, susţine că subvenţiile acordate în ultimii ani în zootehnie n-au dat rezultatul scontat, aşa că guvernul ar trebui să susţină plantaţiile pomicole, cultura strugurilor de masă şi a legumelor, utilizând un sistem asemănător cu cel practicat în prezent în silvicultură

GdS: Deşi nu sunteţi silvicultor, în mai multe rânduri aţi atras atenţia asupra reducerii suprafeţelor forestiere din judeţul Dolj. Cât de gravă este situaţia în această privinţă?

N.G.: Suntem un judeţ cu pădure foarte puţină. În Dolj, avem pădure cam cât au două comune din judeţul Harghita, vreo 80.000 ha. De aceea nu există la noi nici un ocol silvic privat. De fapt, există unul în Gorj, la care sunt afiliaţi şi proprietari de păduri de-ai noştri.

Pentru a creşte suprafaţa pădurilor, trebuie să profităm la maximum de actualul program guvernamental de împăduriri. Practic, este vorba de o campanie de împădurire inclusiv pe terenurile private, de genul următor: eu pun terenul la dispoziţie pentru împădurire, îl dau la Direcţia Silvică, aceasta înfiinţează pădure pe el şi mi-l dă înapoi peste patru sau cinci ani, în funcţie de specie, când s-a înfiinţat pădure pe el. În această perioadă de timp, dacă eu mă răzgândesc, îmi iau terenul înapoi. După înfiinţarea pădurii pe terenul meu, am obligaţia să o întreţin, să replantez copacii dacă e secetă şi se usucă şi să o exploatez în regim silvic, nu de capul meu.

GdS: Funcţionează această modalitate de împădurire în Dolj?

N.G.: Desigur! La Daneţi şi Mârşani s-au înfiinţat în acest fel vreo 2.500 ha de pădure. E o investiţie de 17 milioane de euro, jumătate din aceşti bani reprezentând salariile pentru localnicii care au participat la înfiinţarea pădurii chiar pe pământurile lor. Practic, oamenii au câştigat de două ori: o dată că s-a plantat pădurea, apoi pentru că li s-a plătit salariu pentr