A început să bată vânt de primăvară şi prin aresturi. Câteva dosare importante au rămas fără arestaţi. Nu putem vorbi de un fenomen, nu putem spune nici dacă este bine sau rău, pentru că fiecare caz are particularităţile lui.
Eliberările din ultima vreme au însă un punct comun. Spre deosebire de anii trecuţi, când judecătorii decideau punerea în libertate pentru că "inculpatul nu reprezintă pericol social", situaţia este un pic diferită. Din ce în ce mai des, motivele de punere în libertate se referă mai ales la aspecte ce ţin de persoana şi personalitatea arestatului, la aspecte care aproape că nu au nimic comun cu dosarul propriu-zis, cu faptele pentru care este acuzat inculpatul. Şi exemplele sunt numeroase. Spre exemplu, avocatul Marius Cătălin Stăncescu - implicat în dosarul "Mită de un milion de euro la ANAF" - a fost eliberat pentru că "are o familie numeroasă a cărei existenţă a fost asigurată prin mijloace licite, fiind cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament corespunzător şi deosebit de altruist".
La rândul său, Răzvan Andrei Plăcintă, fiul senatorului Sorina Plăcintă, a fost pus în libertate pentru "circumstanţele pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legăturile familiale, domiciliul, statutul socio-profesional al părinţilor acestuia, de a căror susţinere permanentă inculpatul se bucură, nefiind indicată în aceste împrejurări o ruptură a inculpatului Andrei Plăcintă de mediul familial". Andrei Plăcintă este major şi este acuzat de procurori de tentativă de omor, ultraj contra bunelor moravuri, tâlhărie.
În fine, un alt caz relevant - dar nicidecum ultimul - este cel al zecilor de vameşi şi poliţişti de frontieră acuzaţi de luare de mită. Mulţi dintre aceştia au fost, la rândul lor, puşi în libertate de instanţă. În unele cazuri, motivele par a fi imputabile procurorilor (judecătorii afirmă că înregistrările sun
