Eşecul înregistrat în ceea ce priveşte vânzarea drepturilor TV pentru meciurile din Liga 1 generează nenumărate probleme pentru cluburile autohtone. După principiul dominoului, căderea primei piese a construcţiei financiare atrage după sine tot mai multe probleme.

În 2008, consorţiul care a câştigat licitaţia pentru transmiterea partidelor din prima divizie s-a angajat să plătească Ligii Profesionis-te de Fotbal 102 milioane de euro, cu tot cu TVA, pentru un contract pe trei ani. La începutul acestei săptămâni, trei televiziuni au cumpărat trei pachete de meciuri pentru trei ani, suma obţinută de LPF fiind de 45.200.000 de euro, inclusiv TVA. Dincolo de promisiunile preşedintelui Dumitru Dragomir, că în câteva zile va vinde pachetul numărul 9 către televiziunea publică şi că la următoarea licitaţie va obţine o sumă consistentă, cert este că în acest moment cluburile îşi pot face socotelile doar în funcţie de cele 45 de milioane de euro. De alt-fel, reprezentanţii Digi Sport şi Dolce Sport au declarat că nu sunt interesaţi să cumpere şi celelalte cinci pachete dacă preţul nu va scădea simţitor.

Practic, din sezonul 2011-2012 cluburile vor primi cu aproximativ 50% mai puţini bani. Grila după care au fost retribuite cluburile în ultimii ani este următoarea: locul 1 primeşte 3,2 milioane de euro; locul 2 - 2,5; locurile 3,4 - 2,2; Locurile 5,6 - 2; locurile 7,8 - 1,8; locurile 9,10 - 1,5; locurile 11,12 - 1,2; locurile 13,14 - 1. Echipele care vor promova în Liga 1 încasează câte 800.000 de euro. Astfel, campioana va încasa în jur de 1,5 milioane de euro, iar nou promovatele aproximativ 350.000 de euro.

Cum forţa financiară a proprietarilor de cluburi s-a diminuat dramatic de la începutul crizei, pentru multe din cluburi banii din drepturile TV constituie între 40 şi 60% din bugetul pentru un an. O primă problemă va apărea în ceea ce priveşte procesu