În vizita ministrului de Externe, Teodor Baconschi, la Paris, menită să dezmorţească relaţiile româno-franceze, cele două părţi vor avea o listă lungă de subiecte de discutat - în multe dintre acestea un punct de vedere comun fiind greu de găsit.

Agenda cu care Teodor Baconschi a plecat la Paris este destul de încărcată; în numai două zile, el urmează să se întâlnească cu patru oficiali francezi - ministrul de Externe Alain Juppé, ministrul pentru Afacerile Europene, Laurent Wauquiez, ministrul de interne, Claude Guéant, şi Jean-Francois Copé, secretarul general al partidului de guvernământ UMP. De asemenea, Baconschi va avea o întrevedere cu reprezentanţi ai industriei.

Lista temelor care vor fi abordate în aceste discuţii este, şi ea, lungă: de la Parteneriatul Strategic dintre România şi Franţa la aderarea la spaţiul Schengen, perspectiva financiară de viitor a Uniunii Europene şi situaţia din Libia, subiectele sunt multe, iar unele dintre ele au creat deja disensiuni majore între oficialii celor două state.

Băsescu: „Ce să facem cu foaia de parcurs?"

Astfel, repatrierea forţată de către autorităţile franceze a cetăţenilor români de etnie romă din vara anului trecut a dus la un schimb de replici dur între cele două ţări - atât la nivel înalt cât şi în presa din România şi Hexagon, polemică al cărui rezultat final a fost angajamentul bilateral al unei mai bune cooperări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale romilor din România. Este însă greu de zis care sunt rezultatele concrete al acestui angajament.

Tensiunile au reapărut în decembrie 2010, când Franţa şi Germania au cerut Comisiei Europene ca aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen să fie amânată, invocând că „nu sunt reunite toate condiţiile pentru aderarea acestor ţări" şi că lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii nu este încă într-un stadiu destul de