Peste două săptămâni comemorăm un sfert de veac de la tragedia din Cernobîl - 26 aprilie 1986 -, când a explodat reactorul numărul 4 al centralei nucleare din această localitate ucraineană. Este cea mai mare catastrofă consemnată la o centrală atomică, cu numeroase victime, cu mari şi grave implicaţii în special în domeniul contaminării radioactive. Evenimentul va fi marcat de faptul lumea este cu ochii pe Fukushima, lucru firesc, întrucât, de data aceasta, în urma unui seism devastator, de nivelul 9 pe scara Richter, şi a unui tsunami uriaş, au fost grav afectate mai multe reactoare, şi nu doar unul. În plus, în fiecare zi care a trecut de la tragedia de la centrala japoneză au apărut noi complicaţii la fiecare reactor, s-au înregistrat fisuri, au avut loc scurgeri radioactive etc. În atare împrejurări, era normal ca specialiştii să nu mai ocolească adevărul ori să minimalizeze amploarea acestei catastrofe. Era şi greu dată fiind avalanşa de ştiri grave despre evoluţia situaţiei de la fiecare reactor.
Una dintre opiniile ce au reţinut atenţia îi aparţine rusoaicei Natalia Mironova, specialistă în energie atomică. Aflată la Washington, ea declara că ceea ce s-a întâmplat la Fukushima este „mai grav" decât ceea ce s-a petrecut la Cernobîl, în aprilie 1986. "La Cernobîl a fost ca o explozie a unei bombe murdare. Noua bombă murdară este Fukushima, iar ea va costa şi mai mult", declara Natalia Mironova, ingineră, specializată în termodinamică. „La Fukushima este mai rău ca la Cernobîl", le spunea ea unor ziarişti, adăugând că accidentul nuclear nipon l-ar putea depăşi pe cel de la centrala din Ucraina pe scara internaţională de măsurare a gravităţii acestui gen de evenimente. Cel de acum 25 de ani a fost de nivelul 7, el fiind considerat cel mai grav din istoria energiei nucleare folosite în scopuri civile. „Cernobîlul era la nivelul 7, şi nu era vorba decât de
