Istoria schitului din fostul tancodrom cuprinde intrigi ca la Vatican, lobby-uri la nivel înalt şi recursul la instanţele supreme omeneşti şi divine.
Obscuritatea în care e învăluită povestea acoperă, de fapt, un interes cât se poate de material: stăpânirea a 24 de hectare de teren situate la şoseaua de centură, peste drum de Cimitirul Municipal. Adică o afacere imobiliară cu mult peste 8 milioane de euro!
Biserica "imobiliară"
Maica Mina Bădilă (foto), stareţa Mănăstirii Sfintei Cruci şi cetăţean de onoare al Oradiei "uns" în mandatul lui Petru Filip, a făcut demersuri încă din anul 2004 pentru a intra în posesia terenului fostei unităţi de tancuri UM 01343, care urma să fie strămutată de pe graniţă ca urmare a aderării României la NATO.
Drept consecinţă, în septembrie 2005 Ministerul Apărării Naţionale a transmis prin Hotărâre de Guvern 8 hectare de teren în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, care l-a pus la dispoziţia mănăstirii. Doi ani mai târziu, al doilea HG majora la 24 de hectare suprafaţa primită de mănăstire în administrare, şi nu în proprietate, aşa cum ulterior au pretins măicuţele.
Primăria vrea pământ
Terenul a fost ţinut în paragină până în vara anului 2008 când, după retragerea armatei, municipalitatea, la fel ca Universitatea sau Consiliul Judeţean, a început să facă demersuri la Bucureşti pentru preluarea amplasamentelor fostelor unităţi militare.
După insistenţe prelungite, în noiembrie 2008, pe ultima sută de metri a Guvernului Tăriceanu, primarul Ilie Bolojan a obţinut adoptarea HG 1.561, prin care fostul tancodrom era trecut în proprietatea oraşului "pentru realizarea unor proiecte de interes public local". Aflat la început de mandat, Bolojan avea planuri mari. Fosta unitate de tancuri ocupa în total 140 de hectare, iar primarul spera să construiască aici al doilea parc industrial, pentru a