Funcţionarii publici nu au voie cu cruciuliţe la gât. Femeile nu au voie cu văl pe faţă. Biserica e dată afară din spitale, şcoli şi armată. Iată răspunsul.

Biserica catolică franceză a refuzat să participe la dezbaterea asupra laicităţii, iniţiată de Uniunea pentru Mişcarea Populară şi care a început marţi 5 aprilie. La fel ca şi restul cultelor din Franţa, catolicii sunt reprezentaţi de “observatori”. Dar răspunsul lor vine de la Lourdes, unde s-a deschis Adunarea Plenară de primăvară a episcopilor. Un răspuns dur, prin gura cardinalului André Vingt-Trois, arhiepiscop al Parisului şi Preşedinte al Adunării episcopale. Într-un discurs viguros, cardinalul a criticat condiţiile dezbaterii şi riscul pe care aceasta îl reprezintă pentru libertatea religioasă din Franţa, scrie La Croix.

După ce a evocat declaraţia Conferinţei responsabililor cultelor din Franţa, în care budişti, catolici, evrei, musulmani, ortodocşi şi protestanţi şi-au exprimat deja reticenţa, el a insistat asupra pericolului ca această dezbatere să cristalizeze un rău, dar şi să reducă înţelegerea laicităţii la “concepţia sa cea mai închistată”: aceea a refuzului oricărei expresii religioase în societate.

Arhiepiscopul Parisului a dat chiar şi exemple “de anumite practici administrative rezultate din această viziune”, citând dificultăţile întâmpinate de responsabilii religioşi în închisori, şcoli sau spitale.

Temerea Bisericii Catolice, exprimată de părintele Matthieu Rougé, capelan al parlamentarilor, este că “sub pretextul de a dori protejarea societăţii de religie, se va ajunge la limitarea oricărei expresii religioase în spaţiul public”.

Din acest punct de vedere, ultimele declaraţii ale ministrului de Interne Claude Guéant, care anunţa interzicerea portului însemnelor religioase pentru funcţionarii publici, nu au făcut decât să sporească temeri