Vicepreşedintele Federaţiei Române de Scrimă spune că pentru a face performanţă n-a fost nevoită să renunţe la o viaţă normală, dar s-a pregătit exemplar în fiecare zi. Actualul director din COSR mărturiseşte că sportul a învăţat-o să-i respecte pe oamenii din jurul ei, de la femeia de serviciu până la preşedintele unei federaţii. Şi nu consideră că, pentru a atinge marea performanţă, a fost nevoită să renunţe la multe.

„Am avut o viaţă destul de normală. Am mers la antrenamente, dar şi la şcoală". Fosta floretistă crede că antrenoarea daneză Anja Andersen a fost adusă la Oltchim într-un moment nepotrivit, însă nu a fost mirată de metodele folosite de aceasta. Consacrată la Steaua, angajată acum la COSR, bucureşteanca e de părere că performerii noştri ar trebui să simtă mai mult bucuria şi febra competiţiei, a startului.

„Adevărul": Cum se simte o campioană în noua postură, de angajat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român?

Laura Badea: Mă simt bine. La început, venind de pe planşa de scrimă, mi-a fost greu să stau la un birou. Până m-am acomodat, până am învăţat tot ce ţine de educaţia olimpică în mediul şcolar şi universitar. Încercăm să-i facem pe copii să cunoască adevaratele valori ale olimpismului, să asimileze cunoştinte despre cercurile olimpice, steagul olimpic şi însemnătatea Olimpiadei care, de fapt, este perioada scursă între două ediţii ale Jocurilor Olimpice.

Cum vi se pare sportul de astăzi comparativ cu cel din vremea în care aţi început să faceţi performanţă?

Atunci când am început să fac sport, în 1982-83, copiii aveau două tabere gratuite, una de vară, cealaltă de iarnă. Plecai la mare, la munte sau în străinătate, iar cluburile sportive şcolare aveau mai mulţi bani. Veneau foarte mulţi copii la sport. Nu existau multe atracţii pentru ei. Nu aveam computer, cursuri de karate sau dans sportiv. Nici p