Se implinesc anul acesta 140 de ani de la ciudatul eveniment, ramas in istorie sub denumirea "Republica de la Ploiesti".
Pe tronul Principatelor Unite urcase nu de multa vreme principele Carol, cel care urma sa devina primul rege al Romaniei.
Telegramele revolutiei simulate
In tara, mocnea nemultumirea antidinasticilor, a antiunionistilor, a tuturor celor care asteptau altceva, fara sa stie exact ce.
In fruntea lor, s-a detasat capitanul Alexandru Candiano-Popescu, unul din ofiterii care au participat si la detronarea lui Cuza. Retras in Franta, si-a luat acolo doctoratul in drept si s-a intors, ca avocat, la Ploiesti.
Aici, montat si de cativa prieteni, a trimis urmatoarea telegrama comandantului punctului de frontierea Predeal (pe acolo trecea, in acel moment, frontiera romano-austroungara):
"Pricipele Carol rasturnat, guvernul provizoriu instalat. Regent general N. Golescu. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentrati imediat granicerii si, in 24 ore, sa fiti la Ploiesti. Astept de la patriotismul si energia dvs acest serviciu". Semnat: Candiano-Popescu.
Urmatoarea telegrama a semnat-o cu numele ministrului de Razboi, I.Bratianu, si a trimis-o sefului garnizoanei Ploiesti, maior Polizu. Ii cerea sa convoace imediat garnizoana, in vederea depunerii juramantului pentru noul guvern si sa se puna la ordinele "prefectului" Candiano-Popescu. Semnat, Bratianu.
Razboiul telegramelor continua
Intre timp, seful oficiului telegrafic din Predeal a interceptat si retinut o telegrama suspecta, trimisa tot de Candiano-Popescu si tot pe aceasta tema, la Budapesta. In loc s-o trimita la Budapesta, seful oficiului a comunicat la Bucuresti.
Necunoscand soarta telegramelor sale, Candiano-Popescu a dat semnalul victoriei la Ploiesti. In oras,
