În Siria, puterea afirmă că abolirea stării de urgenţă va deveni efectivă la începutul lunii mai. Reformele promise de regim se lasă aşteptate, în timp ce exasperarea unei largi părţi a populaţiei creşte.

Între 2 şi 6 mai va avea loc, dacă ar fi să dăm crezare comunicatelor oficiale, o sesiune extraordinară a Parlamentului sirian. Cu această ocazie ar urma să fie adoptat un set de noi legi cu caracter politic şi social, de natură să permită reformele promise de preşedintele Bashar al-Assad.

Printre altele, ar urma deci să fie suspendată starea de urgenţă, în vigoare din 1962, în virtutea căreia sunt limitate libertăţile publice. Una dintre principalele revendicări ale contestatarilor din Siria a fost de altfel suspendarea acestei stări de urgenţă, care permite de fapt puterii să fie total discreţionară.

Pe fondul contestaţiilor care continuă, în special în oraşul Deraa din sudul ţării, puterea de la Damasc doreşte să-i asigure pe cetăţeni că reformele sunt pe calea cea bună.

În paralel, regimul sirian încearcă să cumpere tăcerea unor familii îndoliate. El ar fi oferit câte 21 de mii de dolari fiecărei familii care a pierdut câte un membru în cursul manifestaţiilor reprimate de forţele de ordine.

Surse ale organizaţiilor siriene de apărare a drepturilor omului afirmă că peste o sută de persoane au fost împuşcate în cursul diverselor manifestaţii, de la începutul lunii martie până acum.

Parisul, dar şi ale voci pe plan internaţional cer deschiderea unei anchete transparente pe marginea acestor violenţe.

Numeroase organizaţii neguvernamentale, printre care Amnesty International solicită convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Drepturilor Omului de pe lângă Naţiunile Unite, pentru examinarea situaţiei din Siria.

Turcia, care are o frontieră comună de opt sute de kilometri cu Siria declară în context că sprijină