In Romania nu mai exista demult alta strategie de a face politica decat prin minciuna. Situatia este neschimbata de 21 de ani. Drama actualilor guvernanti e ca minciunile lor ne costa cel mai scump. Si tot ele s-ar putea sa ne omoare, pentru ca au fost si mai mari decat toate celelalte si au picat si in cel mai prost moment - s-au suprapus peste o criza economica istorica.

Adevarul este ca oriunde privim in jur nu auzim decat minciuni, de la intreaga clasa politica pana la cei direct raspunzatori pentru alegerea acestor semi-nulitati, toti mint si se mint incontinuu. Minciuna lor este singura forma in care isi pot apara incompetenta. E suficient sa privim la guvernantii de astazi. Orice tentativa de a cauta un singur lucru sincer si adevarat in spusele lor se transforma intr-o lupta pierduta din start. Vom descoperi in schimb doar demagogii, inselaciuni si blufuri.

In fapt, minciuna este si a fost singura strategie de a castiga alegerile, iar apoi de a trage de timp pentru a ramane la putere cat mai mult posibil in aceeasi formula. Iar minciuna naste minciuni si mai mari. Nici nu stii catre ce sa iti intorci privirea ca sa alegi drept exemplu. Cazul majorarii salariilor profesorilor cu 50%. Toate celelalte promisiuni cu iesirea din criza. Traian Basescu si Emil Boc pur si simplu au epuizat vocabularul limbii romane in incercarea de a gasi sinonime pentru iesirea din criza, la cat de ritualic au anuntat-o, inca inainte sa recunoasca faptul ca ea ne-a lovit si pe noi.

Iar aceste minciuni din campanie au fost apoi rostogolite permanent si inlocuite cu altele. Din toate promisiunile de campanie nu s-a ales nimic. Sutele si miile de kilometri de autostrada promisi de PD-L - praf si pulbere. Reformarea si modernizarea statului s-au transformat, in realitate, in inchiderea statului, in alungarea medicilor si profesorilor afara din tara si