Azota Popescu, preşedintă a Asociaţiei Catharsis Braşov, a trimis recent la cele două camere ale Parlamentului, sesizări prin care contestă proiectul depus de Executiv privind Legea adopţiilor. Proiectul Guvernului, o versiune proprie pe Legea Adopţiilor, a fost depus în martie 2011. Noul proiect este diferit de cel depus de preşedinta Asociaţiei braşovene anul trecut.
Potrivit Azotei Popescu, Guvernul insistă să menţină prevederea prin care adopţia internaţională a unui copil din România să poată fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul (sau unul dintre soţii din familia adoptatoare) îşi are reşedinţa obişnuită în străinătate şi este rudă până la gradul al III-lea cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne. Prevederea este valabilă din 2004, de când practic au fost închise adopţiile internaţionale. De asemenea, Azota Popescu consideră că nici adopţiile naţionale nu sunt încurajate deoarece este menţinută obligativitatea exprimării acordului la adopţie, dat în scris, de către toate rudele, până la gradul al IV-lea.
„Reinstituţionalizarea rămâne o
regulă, nu o excepţie”
În România sunt 70.000 de copii abandonaţi, conform preşedintei Catharisis, Azota Popescu. „Peste 20.000 de copii sunt îngrijiţi de asistenţi maternali, dar sunt expuşi riscului de a fi abandonaţi şi de către acesta. Pentru mulţi dintre aceşti copii există cereri de adopţie internaţională, astfel că reinstituţionalizarea ar trebui să fie ultima măsura de protecţie a copilului pentru care nu s-a identificat o familie adoptivă. Din păcate, în România, reinstituţionalizarea este o regulă, nu o excepţie”, a precizat Popescu. Azota Popescu, preşedintă a Asociaţiei Catharsis Braşov, a trimis recent la cele două camere ale Parlamentului, sesizări prin care contestă proiectul depus de Executiv privind Legea adopţiilor. Proie
