Sectorul dintre Constanţa şi Bucureşti se construieşte din anii '80, de mai bine de un sfert de veac. Rând pe rând, miniştrii care au trecut pe la conducerea Transporturilor au propus termene care de care mai fanteziste. Nu au rezistat tentaţiei promisiunilor nici Miron Mitrea, nici Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban. Revenită după 11 ani la şefia Ministerului Transporturilor, Anca Boagiu ne promite, din nou, autostradă. Pe 18 februarie 2011, ea afirma, la Constanţa, că se va circula pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa, pe o singură bandă, pe tronsoane. Ulterior a revenit şi a spus că o porţiune de 14 kilometri nu va fi gata. România liberă, citând experţi constructori, v-a informat deja că acel tronson nu va putea fi gata nici în 2013 şi, din punct de vedere tehnic, este exlusă varianta circulaţiei pe o singură bandă.
Mai mult, România liberă şi-a adus o modestă contribuţie la rezolvarea problemelor acestei construcţii. A prezentat, în articole bine documentate şi reportaje de la faţa locului, faptul că lucrările nu decurg conform planului. Prefectul Constanţei a aflat, de la reporterii România liberă, că certificatul de urbanism pe o porţiune de 14 kilometri lipsea. A început un război al declaraţiilor între acesta şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, care ar fi trebuit să semneze certificatul de urbanism. După episoade asupra cărora nu insist, certificatul a fost semnat. Urmează exproprierile, descărcările de sarcină arheologică, construcţie propriu-zisă. Acum însă, autostrada are cale liberă, chiar dacă va mai dura câţiva ani până va fi finalizată.
Când spun finalizată îmi aleg termenii cu mare grijă şi cu dicţionarul deschis. Autostrada a căpătat o nuanţă semantică, ministrul Boagiu făcând distincţia între „a exploata" (a folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanţă utilă, un material folositor etc. în ved
