Băi, şi ce bine îşi începuse Constantin Dumitriu cariera politică la Brăila, după ce reuşise să facă o mică măslină la Galaţi, ba chiar şi pe la Bruxelles, în Parlamentul European. Cum a ajuns la Brăila, Dumitriu a scăpat de fetele şi băieţii care jucau la dublu, adică jucau tenis la dublu cu Gheorghe Bunea Stancu.

I-a dat afară din partid pe Giana Pătraşcu şi pe Stănel Necula, după care am crezut că s-a apucat de treabă. Să reziste în opoziţia de la Brăila, să scoată în faţă oameni noi, credibili, să aibă puncte de vedere consistente, să nu vorbească doar de dragul de a declara nimicuri în conferinţele de presă. O vreme chiar s-a descurcat binişor. Nu că ar fi făcut Constantin Dumitriu cine ştie ce mărgică la Brăila, dar măcar nu a căzut de circar, de saltimbanc cu coif portocaliu pe cap. Aproape că se împlinise anul de când Dumitriu avea o atitudine de lider de partid aflat în opoziţie, iar la un moment dat chiar m-am gândit să-l sun să îl felicit. Numai că Dumitriu mi-a luat-o înainte cu felicitările. Nu, nu vă gândiţi că m-a sunat să mă felicite, căci încă nu am ajuns secretarul judeţului şi nici nu mă numesc Nicu Filote.

Nu vă ascund faptul că am rămas destul de surprins când am auzit ce-a putut declara Constantin Dumitriu, felicitându-l pe Filote pentru simplul fapt că acesta, având legea de partea lui, a refuzat să mai facă sluj în faţa jupânului Bunea Stancu. Şi m-am întrebat ce naiba l-o fi apucat pe Dumitriu. Am zis că este posibil să fi încurcat cănile şi să fi băut ceai din cana lui Viorel Balcan. Dar era imposibil, pentru simplul fapt că Balcan nu bea din cană. Poate că o fi fumat ceva tare, care l-a făcut să se simtă precum Bob Marley în zilele lui de glorie. În sfârşit, nu mai stau acum să iau jdemii de variante în calcul, căci oricum nu mă ajută cu nimic, ci constat doar că Dumitriu este pe zi ce trece tot mai mirat de normalita