Există însă şi excepţii. Peste 130 de copii de etnie rromă vor evolua astăzi după-amiază într-un spectacol de muzică şi dans ţigănesc organizat de Partida Rromilor. Potrivit datelor statistice ale organizaţiilor rromilor din judeţul Giurgiu, în municipiu există aproximativ 5.000 de cetăţeni de etnie rromă, numărul acestora fiind mult mai mare în judeţ.
Ideea marcării Zilei Internaţionale a Romilor a apărut în 1971, la Londra, atunci când a avut loc primul Congres Mondial al Romilor. Despre această zi, cea mai mare parte a rromilor din municipiul Giurgiu nu au habar.
“Nu ştiam că e Ziua Rromilor. Nu am sărbătorit niciodată această zi. Am 14 nepoţi şi de obicei când sunt sărbători ne strângem cu toţii în familie. Acum copiii sunt plecaţi la muncă, deşi putem spune că noi sărbătorim prin muncă”, a spus Marin Baeram, un ţigan în vârstă de 76 de ani de pe şoseaua Ghizdarului.
Spoitori, lăutari, ursari, ciubotari şi rudari sunt doar câteva dintre rasele de ţigani din Giurgiu, însă cei mai cizelaţi dintre rromii din oraş sunt ţăganii de vatră sau căldărarii, spune Stan Manolache, preşedintele Asociaţiei Democratice a Rromilor.
De la sticle şi borcane la bişniţă
“Mulţi dintre rromii din Giurgiu nu au studii şi habar nu au că astăzi e ziua lor. Cei mai cizelaţi sunt căldărarii. Mulţi dintre ei au studii, chiar şi facultate. Sunt oameni cărora le place să muncească. Cei care acum au case mari şi vile s-au îmbogăţit după Revoluţie.”
Dacă înainte de 1990 făceau bani din strângerea sticlelor şi borcanelor pe care apoi le vindeau, bunăstarea finaciară au “câştigat-o” din comerţul cu aur adus de la turci şi îmbrăcăminte din afara ţării, astfel că astăzi casele lor le întrec cu mult pe ale românilor, iar maşinile de ultimă generaţie sunt nelipsite de la poartă.
Poveste de viaţă
Ştefania Văduva este una dintre giurgiuvencele de etnie rromă