Doamnelor şi domnilor, înainte de a începe, vă rog să-mi permiteţi să vă adresez un sincer "Să-mi sugeţi, ciorapii!". Vă mulţumesc.
Deci, problema stă în felul următor. Am apelat la acest supliment Scormonitoru, pentru că am auzit că aveţi mai mulţi cititori decât Obiectiv, iar eu am nevoie de reclamă, să-mi fac promovare, cum se zice.
Nici nu ştiu cu ce să încep... Aşa, deci stăteam eu într-o zi tolănit în fotoliul meu de la CJ şi mă gândeam. Bă, ţăran am fost, borcănar am fost, samsar de cereale am fost, miliardar am ajuns, preşedinte sunt, neam prost am fost tot timpul...ce dracu n-am fost eu în viaţa asta a mea? Şi mi-am dat seama că nu am fost ziarist. Da, să fiu şi eu ziarist, să le arăt la toate panaramele din presă, care scriu numai minciuni despre mine, că pot face oricând ceea ce face ei... pe când ei nu o să poată nici peste 1.000 de ani să facă măcar jumate din cât am făcut eu.
Şi mi-am făcut ziar, la care i-am dat un nume tare de tot, zic io. "În slujba Brăilei" se numeşte şi apare pe piaţă când vreau eu. Adică poate fi şi cotidian, şi săptămânal, şi lunar... depinde cum am eu chef de scris. Nu am făcut acest ziar ca să câştig bani din el, căci, se ştie, nu de bani am eu nevoie. L-am făcut ca să arăt la toată lumea din Brăila cum se face presă corectă, echidistantă, fără şmecherii şi insinuări, o presă care să fie în slujba brăilenilor care plăteşte taxe şi impozite. Alături de mine am cooptat şi alţi intelectuali de marcă ai Brăilei, cum ar fi, de pildă, domnu' primar Aurel Simionescu. A, era să îl uit pe domnu' profesor Viorel Mortu, căruia i-am dat o rubrică acolo, căci s-a rugat săracu'de mine aproape 5 luni că nu mai are pe unde să scrie. E drept că uneori îi mai corectez de greşeli textele domnului profesor Mortu, dar să lăsăm asta, căci iar o să zică lumea că mă laud şi chiar nu este cazul... A, era să-l uit pe Do
