La Muzeul Naţional Cotroceni s-a deschis o amplă expoziţie dedicată operei lui Theodor Aman. Este prima manifestare de anvergură pe plan naţional de la marea retrospectivă organizată de noi cu ocazia centenarului morţii maestrului, în 1991, la Muzeul Naţional de Artă al României şi apoi itinerată la Craiova, Turnu Severin, Timişoara, Arad, Deva, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi, Bacău şi Constanţa.

Prezentarea creaţiei lui Aman, atât de variată ca gen şi tehnică, este totdeauna un eveniment. Iar manifestarea de la Palatul Cotroceni - aşezată sub genericul "Theodor Aman, pictorşi gravor" - este, cu certitudine, un asemenea eveniment prin selecţia de lucrări reprezentative provenind de la mai multe instituţii importante ale ţării, precum Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Artă Craiova, Biblioteca Academiei Române, Muzeul "Theodor Aman", Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional Brukenthal, Complexul Muzeal Arad şi Muzeul de Artă Braşov.

De la întoarcerea de la studiile pariziene, în 1857, şi până la moartea survenită în 1891, Theodor Aman a fost animatorul vieţii artistice bucureştene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, începând din 1864, a fost cel mai bine cotat artist român, cel mai des premiat şi beneficiar al celor mai substanţiale achiziţii pentru pinacotecile din Bucureşti şi Iaşi. El rămâne, totuşi, o figură singulară şi de excepţie în arta românească a secolului al XIX-lea.

Din suita de lucrări de pe simeză pot fi distinse, cu claritate, traiectele creaţiei lui Aman, începând cu pictura istorică - atât de dragă maestrului, care o considera "genul major" -, urmată de portret (genul care-i aducea un câştig constant), de tematica orientală, de cea rurală, de scena de gen (în care prezenta, ca într-un jurnal ilustrat, exis